Unelte de lemn vechi de 300.000 de ani arată cum trăiau neanderthalienii

Un studiu detaliat al celei mai bogate descoperiri de unelte de lemn paleolitice a oferit o înțelegere fără precedent a modului de viață al neanderthalienilor care trăiau în urmă cu puțin peste 300.000 de ani în ceea ce este acum nordul Germaniei.

Homininii au folosit unelte de piatră de cel puțin 3 milioane de ani și, probabil, au observat cam în aceeași perioadă că și lemnul ar putea fi util. Spre deosebire de piatră, lemnul rareori supraviețuiește în timp, așa că este rar să avem dovezi directe despre acest lucru, deși descoperirea unei structuri de lemn de 476.000 de ani a provocat cu siguranță „cutremure” în arheologie anul trecut.

• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?

O excepție este la Schöningen, unde au fost găsite 187 de artefacte uimitoare de lemn păstrate în ceea ce este cunoscut sub numele de „Spear Horizon”. Acesta datează aproximativ din momentul în care neanderthalienii timpurii îi înlocuiau pe Homo heidelbergensis în Europa.

Ce arată niște unelte de lemn vechi de sute de mii de ani despre neanderthalieni?

Aceste elemente au schimbat deja perspectiva asupra acestor oameni timpurii, arătându-i ca fiind vânători sofisticați, în loc de culegători de resurse așa cum s-a imaginat odată. Rămășițele rămân, probabil, cea mai bună sursă pe care o avem pentru a înțelege cum a trăit această ramură a arborelui genealogic uman și cum s-au descurcat vânătorii-culegători în Europa în perioadele interglaciare. Același sit a dezvăluit și alte obiecte precum oase de feline cu colți-sabie transformate în unelte.

Spear Horizon a fost descoperit în 1994, dar găsirea a tot ceea ce are de oferit și analizarea acestor descoperiri prețioase s-a dovedit a fi un proces lent, scrie IFL Science.

Într-un studiu recent publicat, dr. Dirk Leder, de la Biroul de Patrimoniu Cultural al statului Saxonia Inferioară, și colegii săi oferă primul raport cuprinzător despre elementele găsite acolo până în 2008.

Deși sulițele din sit sunt cele mai faimoase obiecte, autorii raportează că doar 20-25 au fost arme de vânătoare. Lemnul spart cu capete ascuțite sau rotunde folosit în scopuri domestice a reprezentat o parte mai mare din eșantion. Aceste unelte de lemn seamănă cu obiectele folosite de vânătorii-culegători mai recenți pentru a procesa blănuri de animale, care la sit erau în principal de cal. Scopurile multor alte obiecte nu pot fi identificate.

Neanderthalienii alegeau tipul de lemn potrivit pentru nevoile lor

Analiza relevă faptul că locuitorii sitului erau dispuși să meargă foarte departe pentru uneltele potrivite. Tipurile de lemn găsite în sit sunt în principal de molid, salcie și pin, deși au mai fost găsite și alte tipuri. Cu toate acestea, majoritatea nu prezintă semne că ar fi fost prelucrate de oameni.

Uneltele au provenit în principal din molizi, aproape un sfert dintre acestea. În afară de a oferi un ghid despre ce tip de lemn să folosești dacă ești vreodată blocat în sălbăticie, descoperirea este semnificativă pentru că nici molidul și nici pinul nu erau disponibili în situl de lângă lac. În schimb, ar fi fost colectați la 3-5 kilometri distanță, de pe un munte din apropiere, sau chiar mai de departe.

Leder și coautorii identifică două seturi de procese pentru realizarea obiectelor. Într-unul, un molid sau un pin a fost tăiat astfel încât ramurile și coaja să poată fi îndepărtate, iar trunchiul să fie transformat în suliță sau bâtă de aruncat. Unele tipuri de lemn spart par să fi fost reciclate din aceste obiecte atunci când nu mai erau potrivite pentru scopul lor inițial.

Al doilea proces a transformat lemnul fără noduri de la baza molizilor direct în lemn crăpat pentru uz domestic.

Cum de au supraviețuit aceste unelte de lemn?

Complexitatea prelucrării oferă informații importante despre dezvoltarea tehnologiei pleistocene, care a devenit din ce în ce mai sofisticată de-a lungul mileniilor. „Creșterea complexității tehnologice a fost interpretată drept un indicator al capacităților cognitive și al creșterii dependenței de învățarea socială”, notează autorii. Alegerea atentă a celor mai bune tipuri de lemn, chiar dacă asta însemna o călătorie lungă pentru a ajunge la ele și a le prelucra, arată clar acest lucru.

Obiectele au supraviețuit atunci când atâtea alte unelte de lemn s-au descompus în parte pentru că malul lacului s-a extins ca rezultat al retragerii ghețarului, îmbibând solul cu apă și conservând materialul organic.

Studiul este publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Cea mai mare creatură din toate timpurile sfidează limitele vertebratelor

Arheologii au dezgropat cele mai vechi piercinguri

Misterul tatuajelor lui Ötzi, Omul Ghețurilor

Cercetătorii încearcă să răspundă la întrebarea „De ce avem bărbie?”